De ce curge apă caldă la robinet?

Chiar aşa, de ce curge apa la robinet. Sau mai bine zis, cum curge apa caldă la robinet? Ei bine, la acest capitol avem multe de povestit. Zic aşadar să începem.
Pentru cei care sunt racordaţi la sistemul centralizat de furnizare a căldurii, RADET pentru Bucureşti, cred că ştiaţi că tot de la ei vine şi apa caldă. Cum o prepară? Păi o încălzesc, nu? Cum?
În nişte “oale” imense care se numesc CET (Centrala Electro-Termică) sau CEC (Centrală Electrică de Cogenerare) se “prepară” ACM (apa caldă menajeră). Cum? Iau energia obţinută în urma arderii şi o transferă apei reci. Şi apa se încălzeşte. Mai pe larg acest procedeu, altădată. Acum ne întrebăm cum ajunge apa caldă la robinetele noastre.
Odată încălzită apa, este trimisă cu ajutorul pompelor către robinetele noastre. În drumul ei însă se mai opreşte într-un loc care se numeşte punct termic. Aici, apa venită de la CEC încălzeşte ARM (apa rece menajeră) care în cele din urmă va ajunge la robinet. Aşadar, apa cu care ne spălăm noi nu este cea încălzită în oalele alea mari de care vorbeam. N-ar fi foarte frumos asta. Apa din oale se numeşte agent termic primar. Apa rece ce urmează să se încălzească se numeşte agent termic secundar. Simplu. Ce face apa de la CEC în punctul termic? Predă ştafeta ARM, prin ceea ce se numeşte transfer termic, în interiorul unui schimbător de căldură. Simbolul schimbătorului de căldură este ăsta:

S este suprafaţa de schimb de căldură. G1 este debitul de agent termic primar. G2 debit de agent termic secundar. Intră G1, iese G1. Intră G2, iese G2. Adică nu se modifică debitul. Ce se modifică însă este temperatura.
Intră t1′ iese t1″ şi t1″<t1'.
Intră t2' iese t2" şi t2'<t2".
Adică agentul termic primar se răceşte şi cel secundar se încălzeşte. Din punctul termic, ARM transformată în ACM pe baza căldurii cedată de agentul termic primar pleacă spre robinetul tău.

Apa ta caldă nu vine de la RADET? Ai centrală de apartament? Vrei să ştii în cazul tău cum se întâmplă cu oalele şi cu schimbătorul de căldură? Toate într-un episod viitor.

Să vedem

De azi voi scrie aici despre ceea ce ştiu. Chestii atât de neimportante încât nu interesează pe nimeni şi ar plictisi pe oricine. Va fi un fel de rubrică “Ştiaţi că?”
Nici eu nu ştiu exact cum ar trebui să arate ce am eu în cap. De fapt, ştiu eu cum arată, mai corect spus ar fi că încă nu ştiu cum voi da contur hidoşeniei din mintea mea.
Să vedem…

Ştiaţi că pentru a ne încălzi sau pentru a ne răci folosim ceea ce se numesc “agenţi termici” şi că dintre aceştia cei mai utilizaţi sunt apa şi aerul? Deşi sunt în egală măsură la îndemână pentru oricine între ei găsim mari diferenţe, prima şi cea mai importantă fiind capacitatea termică. Mă refer strict la utilizarea lor ca agenţi termici dintr-un punct de vedere teoretic ce ignoră ceilalţi factori la fel de importanţi precum starea de agregare. Capacitatea termică, ştiţi voi, aia cu căldura necesară ridicării temperaturii cu un grad a unui sistem (nu mai zic de care şi nimic mai mult) diferă de la apă la aer ca de la Bucureşti până în Siberia. Adică apa transportă de vreo 6800 de ori mai multă căldură decât aerul. Aţi zice că de ce dracu’ se mai foloseşte în cazul ăsta aerul. Ei bine, se foloseşte. Şi destul de mult. Dar asta într-o ediţie viitoare.

Până atunci rămâneţi cu ei. Sunt români.

Scoala

Septembrie 1994 – Februarie 2012. Aproape 18 ani de scoala. Nu mai stiu ce gandeam in ’94, in prima zi de scoala, dar cu siguranta nu ma gandeam ca ceea ce incep atunci se va termina intr-un an ce va incepe cu 2 mii.

Am trecut prin toate fazele invatamantului, mai putin partea de doctorat. Aia o las pentru altcineva, sau, cine stie, pentru altadata. Sunt multi cei care de-a lungul anilor au incercat sa ma descurajeze cu comentarii de genul “pentru ce atata scoala” sau “cat dracu’ mai inveti ma” si nu de putine ori m-au pus pe ganduri. Niciodata nu m-am indoit de alegerea facuta, iar acum, cand totul s-a terminat sunt convins in totalitate ca am facut ceea ce a trebuit.

Sunt mandru de mine, pentru ca oricum, de altceva/altcineva nu sunt mandru. De obicei.

Doresc sa multumesc, nu pe aceasta cale pentru ca nu as avea rezultat, tuturor persoanelor, care in astia 18 ani au avut un cuvant de spus in educatia mea. Nu ii voi enumera, pentru ca incepand cu Doamna Hriscu, cea care m-a invatat sa scriu, mai sunt o multime de oameni si cu siguranta voi omite o multime si nu vreau asta.

Desigur ca foarte multe au depins numai de mine.

Scoala nu s-a terminat chiar de tot. Mai am de terminat si apoi de sustinut Disertatia. Insa dupa aceea, voi fi liber, stare pe care prin gimnaziu o asteptam ca pe o salvare. Ciudat, dar acum as mai dori sa fiu in gimnaziu

regret(e)

A aparut de curand in News feed-ul meu un filmulet facut in Irlanda de Kamil Krolak. Pot spune ca m-a dat pe spate. Daca acest film a avut un scop, cu siguranta si l-a atins. Dureaza ~11 min. Ca sa intelegi ce vreau sa spun mai departe trebuie neaparat sa il vezi:

de schimbari stiti ceva?

Am scris cumva pe aici ceva despre schimbari? Sau am mai zis vreodata ceva despre acest subiect? Parca.

Simt insa ca nu zic bine cand zic ca schimbarile sunt bune.

Airsoft

Am participat azi la primul joc de Airsoft din viata mea. Airsoft-ul este un sport, de echipa, care, pe de o parte privit, poate fi asemanator cu paintball-ul, dar pe de alta parte poate fi asemanator cu o situatie de razboi reala. Am aflat despre Airsoft cu cateva luni in urma si dupa ce m-am documentat si am inteles cam despre ce e vorba am zis ca “odata” voi ajunge si eu sa joc. Bineinteles ca nu am avut niciodata timp sa ma interesez unde, cine, cand joaca, dar, cu putin noroc, am dat peste Andrei, coleg de facultate care e “in bransa” si m-a luat si pe mine azi. Am jucat in Bucuresti, intr-o locatie super, o cladire parasita, imensa. Mai multe detalii in particular.

changes

Am ciorna asta activa de vreo cateva zile. Am simtit atunci cand am vrut sa postez ceva, ca intr-adevar, s-a schimbat ceva. Sau ca trebuia sa se schimbe ceva. Nu am stiut ce sa scriu, pentru ca nu vedeam nimic schimbat in jurul meu. Mai mult sau mai putin din cauza acelui sentiment, acum, au aparut niste schimbari. In viata mea.

Mi-am schimbat locul de munca. Pentru ca nu mai mergea acolo. Nu mai mergea si inca niste chestii pe care nu o sa le scriu aici pentru ca “nu se cade”. Cu putin noroc, in 4 zile m-am reangajat, intr-un loc in care am eu o presimtire ca o sa ma indragostesc. De ce? Inca nu stiu, dar ceva cu siguranta se va ivi, ceva ce ma va face sa ma bucur de “miscarea” facuta in plina criza/crize.

Asta este una dintre schimbari. Cea mai importanta poate, deoarece, din pacate, traim in tara in care bunastarea depinde foarte mult de locul unde dai cu sapa. Aici moxu o sa ma contrazica. Si o sa ma contrazic si eu cu el, cat de curand, la o bere

Ca sa nu o mai lungesc: Schimbarile este bune! Nu fugi de ele. O schimbare nu poate fi decat buna, sau rea. Important este ceea ce reusesti sa inveti de pe urma ei si de fapt, ceea ce ramane in tine, ceea ce te-a marcat.

Atat momentan.