Prima pagină > povesti > Roata bat-o vina

Roata bat-o vina

Vi s-a intamplat vreodata sa simtiti ca „s-a intors roata”?

Mai mult ca sigur. E ceva normal, firesc. Desi totul e la voia intamplarii, ai senzatia ca „cineva” face in asa fel incat si tu sa treci prin ce a trecut celalalt. Bineinteles ca majoritatea… oamenilor, o pun pe seama divinitatii, noroc/ghinion, karma sau cum vreti sa-i mai spuneti. Pentru mine e pura intamplare. E coincidenta. Dar sa nu intru in detalii, asta e o alta poveste.

Faza e ca daca urmaresti ce ti se intampla din punctul asta de vedere (cum ca roata se intoarce) ajungi (sau cel putin eu am ajuns) sa vezi ca e un spectacol fascinant. Si ca sa dau un exemplu, voi povesti urmatoarea:

Se facea ca eram odata, eu si cu o persoana, sa-i spunem Ics (x). Si eu i-am zis lui Ics ceva. Sa zicem ca i-am zis: „Te urasc”. Doar ca eu nu o uram (pe persoana Ics) ci i-am zis ca o urasc pentru ca ea (repet, persoana) sa se supere pe mine si sa ma loveasca. Ciudat, dar aveam nevoie ca ea sa ma loveasca si stiam ca doar daca o sa ii spun ca o urasc, ea ma va lovi. Deci am mintit pentru ca in momentul ala nu o uram. Am avut motivele mele pentru asta. Buun. Trece timpul, se intampla lucruri, ajung sa o si urasc cu adevarat. Ajung in situatia in care devin dependent de loviturile lui Ics. Atat de dependent incat o imploram sa ma loveasca. Ii spuneam ca o urasc, o injuram, o batjocoream, o faceam in toate felurile, doar pentru ca si ea… sa ma urasca. Si ma ura si ea. M-a urat si la un momentdat a incetat sa ma urasca. Dar ghiciti ce? Pe nepusa masa, se trezeste odata sa imi spuna ca ma uraste. Dar mintea. Mintea exact la fel cum am mintit si eu prima data. Motivele insa nu erau aceleasi. Situatia nu era identica. Dar, totusi, asa cum i-am spus eu ca o urasc, desi nu simteam asta, exact la fel si ea mi-a spus acelasi lucru, chiar daca nu simtea asta. Deci roata s-a intors.

Pentru mine asta e un show exceptional. E ceva ce doar viata iti poate oferi. De multe ori e tot ceea ce iti ramane. Daca ai avut ceva frumos doar cu asta ramai. Cu amintirea celor doua situatii: cand ai fost sus si cand ai fost jos. Si cum de cele mai multe ori partea de jos e cea ma recenta, tinzi sa uiti momentele cand ai fost sus. Momentele cu adevarat frumoase. Asta e farmecul „rotii”.

 

Ics, daca vei citi vreodata, sa stii ca de la tine am mancat cea mai crunta bataie si pentru asta te voi uri mereu.

Anunțuri
Categorii:povesti
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: